Albirea Dentară acasa – Ce Riști și De Ce e Mai Sigur să o Faci la Medicul Stomatolog

Află de ce albirea dentară făcută acasă poate distruge smalțul și cum să o faci în siguranță sub îndrumarea medicului. Descoperă top 5 mituri despre albirea dentară în cabinet!

Te tentează ideea unui zâmbet impecabil, fără pete și nuanțe gălbui? Albirea dentară a devenit un subiect fierbinte în ultimii ani, mai ales cu atâtea produse „miraculoase” disponibile online. Pe multe forumuri, pacienții povestesc cum au încercat să își albească dinții acasă – cu bicarbonat, lămâie, benzi adezive cu substanțe chimice sau geluri neomologate – și au ajuns fie cu smalțul sensibil, fie cu dureri și iritații ale gingiilor.

În acest articol, vreau să-ți împărtășesc de ce albirea dentară realizată acasă poate fi periculoasă și cum să eviți să-ți distrugi structura dentară. La final, vom demonta 5 mituri legate de frica pacienților că albirea în cabinet ar fi dăunătoare sau ar subția dintele. Adevărul este că, atunci când se face corect, sub îndrumare medicală, albirea dentară poate fi cât se poate de sigură și eficientă.

1. Ce fac cel mai des pacienții acasă și de ce e greșit?

  • Bicarbonat de sodiu în exces: Multe persoane cred că, dacă bicarbonatul e un bun abraziv, el poate îndepărta petele. Totuși, utilizarea frecventă și necontrolată atacă smalțul, provocând microscrături. În timp, vei obține exact opusul: dinți mai predispuși la colorare și sensibilitate crescută.
  • Lămâie și alte acizi puternici: O metodă populară este frecarea dinților cu lămâie sau alt suc acid, în speranța deschiderii nuanței. Dar acizii dizolvă suprafața dintelui, subțiind smalțul și expunând dentina. Rezultatul? Dinte mai galben în profunzime și risc crescut de carii.
  • Benzile de albire și gelurile cumpărate online: Fără a ști concentrația substanței active (de ex. peroxid de hidrogen), pacienții riscă să folosească produse prea puternice sau de calitate îndoielnică. Gingiile pot suferi arsuri chimice, iar smalțul poate fi erodat serios.

De ce afectează structura dentară?

Dinții au un strat protector de smalț, alcătuit din cristale de hidroxiapatită. Soluțiile abrazive, acide sau chimic agresive distrug treptat aceste structuri, creând porozități. Odată ce porozitățile apar, dintele își pierde rezistența și e mult mai vulnerabil la pete, carii și fracturi.

  1. Cum se manifestă sensibilitatea după albirea „de acasă”?
  • Durere la contactul cu alimente fierbinți sau reci (cafea, înghețată).
  • Disconfort la periaj, chiar și atunci când folosești o periuță cu perii moi.
  • Senzație de „șoc” atunci când dinții intră în contact cu aer rece sau cu alimente dulci/acre.

Unele persoane pot prezenta o sensibilitate moderată, care dispare în timp, dar, în cazurile severe, disconfortul poate persista săptămâni sau chiar luni dacă nu se intervine corespunzător.

  • Ce face medicul stomatolog pentru a ajuta?

3.1 Evaluarea inițială și diagnostic

  • Medicul va examina dinții pentru a verifica severitatea subțierii smalțului, prezența cariilor sau a fisurilor.
  • Poate efectua radiografii și teste de vitalitate dentară, pentru a vedea dacă pulpa este afectată.

3.2 Curățare și igienizare profesională

  • Se începe cu un detartraj (dacă este nevoie), pentru a îndepărta tartrul și a reduce riscul ca bacteriile să agraveze sensibilitatea.
  • Un periaj profesional și, uneori, aer abraziune sau curățare cu soluții speciale pot ajuta la îndepărtarea depozitelor de pe dinți, înainte de a aplica tratamente protective.

3.3 Sigilări și remineralizări

  • Aplicarea de geluri cu fluor (fluorura de sodiu) sau cu compuși pe bază de hydroxyapatită care ajută la remineralizarea și întărirea smalțului.
  • În cazul unor microfisuri sau porozități accentuate, se pot folosi lacuri de protecție, sigilări sau obturații ușoare (bonding) la nivelul zonelor afectate.

3.4 Utilizarea de paste desensibilizante

  • Medicul îți poate recomanda o pastă de dinți cu concentrație ridicată de substanțe desensibilizante (de ex. nitrați de potasiu, fluor).
  • Se pot prescrie apa de gură sau geluri remineralizante de utilizat zilnic, pentru a reduce treptat sensibilitatea.

3.5 Refaceri protetice, dacă e cazul

  • Dacă smalțul este foarte deteriorat și apar zone mari de eroziune, se ia în calcul refacerea parțială a dintelui cu fațete, coroane sau onlay. Acest lucru protejează structura rămasă și îmbunătățește estetica.

2. De ce e important să faci albirea doar sub îndrumarea medicului?

Medicul stomatolog va evalua starea dinților, grosimea smalțului, prezența cariilor sau a fisurilor. Apoi, va alege metoda și concentrația potrivite, asigurându-se că nu se produc leziuni ireversibile. Un medic:

  1. Folosește materiale certificate, cu concentrație reglementată și protejează gingiile cu barieră specială.
  2. Supraveghează procesul de albire pentru a interveni la timp dacă apar reacții adverse (sensibilitate, iritații gingivale).
  3. Te consiliază post-procedură privind alimentația și întreținerea rezultatelor.
  4. Top 5 mituri legate de frica pacienților că albirea dentară în cabinet e nocivă

Mitul #1: „Albirea dentară subțiază dintele și îi scoate smalțul”

Adevăr: Dacă procedura se face de către un profesionist și cu materiale omologate, impactul asupra smalțului este minim. Gingivă și dinte sunt protejate, iar structura dintelui rămâne intactă.

Mitul #2: „Agentul de albire folosit de medic este prea puternic și atacă pulpa dintelui”

Girl patient in the dental clinic. Teeth whitening UV lamp with photopolymer composition.

Adevăr: Da, soluțiile folosite în cabinet au o concentrație mai mare de peroxid de hidrogen, însă stomatologul aplică gelul doar pentru timp limitat, în condiții de control riguros. Astfel se evită penetrarea excesivă a substanței în dentină și protejează pulpa.

Mitul #3: „Odată ce ai făcut albire profesională, dinții devin mai sensibili pe viață”

Adevăr: Sensibilitatea dentară temporară este, într-adevăr, un efect secundar frecvent, dar dispare în câteva zile. Cu ajutorul pastelor desensibilizante și al sfaturilor medicului, confortul revine rapid la normal.

Mitul #4: „Albirea dentară făcută la dentist e scumpă și nu merită”

Adevăr: Pe termen lung, o procedură sigură și eficientă, realizată în cabinet, costă mai puțin decât reparațiile ulterioare ale smalțului compromis de tratamente agresive. În plus, riscurile (și cheltuielile) asociate unor complicații dentare sunt mult mai mari decât prețul unei albiri profesionale.

Mitul #5: „Nu contează istoricul dentar, pot să vin oricând să fac albire profesională”

Adevăr: Medicul are nevoie să evalueze fiecare caz. Dacă ai plombe vechi, coroane sau carii ascunse, e posibil să fie nevoie de tratament înainte de orice procedură de albire. Altfel, riști să albești doar părțile sănătoase și să rămâi cu aspect inestetic la zonele restaurate ori netratate.

  • Concluzie: Cum ai grijă de dinți după albirea profesională?
  • Urmează sfaturile medicului: Evită alimentele colorante (vin roșu, cafea, ceai negru) în primele 48 de ore după albire.
  • Efectuează periajul corect: De două ori pe zi, cu o pastă blândă și o periuță cu perii moi. Folosește ata dentară și apă de gură antibacteriană.
  • Programează controale periodice: Igienizările profesionale la fiecare 6 luni nu doar mențin albul dinților, ci și previn cariile sau alte probleme.
  • Evită remedii „miraculoase” acasă: Orice produs neatestat poate face mai mult rău decât bine.

Albirea dentară poate fi un proces benefic, sigur și care îți amplifică stima de sine, însă doar atunci când se face sub supravegherea unui specialist. În loc să riști cu metode casnice neomologate, alege să urmezi o procedură medicală corectă și să îți protejezi, în același timp, sănătatea dentară.

Leave a reply