Bruxismul – De ce Scrâșnim Din Dinți, Cum Ne Afectează Sănătatea și Ce Soluții Există

Află ce este bruxismul, de ce apare, cum poate fi legat de sănătatea inimii și de descărcarea stresului, precum și ce opțiuni de tratament există (gutiere, reabilitare dentară).

Bruxismul este termenul medical care descrie scrâșnitul sau încleștatul dinților, fenomen ce poate apărea atât în timpul somnului, cât și în timpul zilei, mai ales în situații de stres. Deși poate părea un simplu tic sau obicei prost, bruxismul poate duce la probleme dentare serioase și poate avea chiar legături cu sănătatea generală, incluzând sănătatea inimii. În cele ce urmează, vom explora cauzele bruxismului, cine este predispus, cum ajută la descărcarea stresului și ce opțiuni de tratament există, inclusiv purtarea de gutiere și reabilitarea dentară în cazuri avansate.

  1. Ce este bruxismul?

Bruxismul se caracterizează prin scrâșnirea și încleștarea involuntară a dinților. Acest fenomen poate fi clasificat în două mari categorii:

  1. Bruxism diurn (din timpul zilei): Apare de obicei în context de anxietate, concentrare intensă sau stres emoțional.
  2. Bruxism nocturn (în timpul somnului): Este cel mai des întâlnit și dificil de controlat, deoarece pacientul nu este conștient de această activitate.

Indiferent de tip, bruxismul poate duce, pe termen lung, la uzura smalțului, sensibilitate dentară, afectarea articulației temporo-mandibulare (ATM) și chiar dureri de cap sau cervicale.

  • Cauzele bruxismului

Bruxismul este un fenomen multifactorial, iar cauzele pot fi împărțite în mai multe categorii:

  1. Stresul și anxietatea: Factorii psihologici sunt considerați principalii declanșatori ai bruxismului, mai ales în zilele noastre, când stresul cotidian este la cote ridicate.
  2. Personalitatea și comportamentul: Persoanele hiperactive, perfecționiste, ori cele cu tendințe către anxietate și furie reprimate, pot dezvolta bruxism mai frecvent.
  3. Factorii genetici: Anumite studii sugerează că bruxismul poate avea o componentă ereditară; persoanele care au rude apropiate cu bruxism pot fi și ele predispuse.
  4. Dezechilibrele ocluzale: Dacă dinții nu se întâlnesc corect la masticație, poate apărea o supraîncărcare pe anumite zone, favorizând scrâșnirea dinților.
  5. Consumul de substanțe stimulante: Cofeina în exces, alcoolul și fumatul pot agrava bruxismul, mai ales în combinație cu alți factori de risc.

4. Cine este predispus la bruxism?

Bruxismul poate apărea la orice vârstă, însă există anumite grupuri mai expuse:

  • Copiii și adolescenții: Pot scrâșni din dinți în perioadele de creștere și schimbare dentară, dar și în contexte de stres școlar sau familial.
  • Adulții tineri: Resentimentul stresului legat de muncă, viața socială și familială îi poate face să fie mai predispuși la bruxism nocturn.
  • Persoanele cu afecțiuni psihice: Depresia, anxietatea generalizată și alte tulburări emoționale pot favoriza apariția bruxismului.
  • Persoanele cu probleme dentare: Malocluziile sau înghesuirile dentare cresc riscul de încleștare involuntară.

5. Legătura între bruxism și sănătatea inimii

Bruxismul, mai ales cel asociat cu stresul cronic, poate influența în mod indirect sănătatea cardiovasculară. Stresul prelungit și lipsa unui somn odihnitor (perturbat de scrâșnirea dinților) pot:

  • Crește tensiunea arterială și pulsul, epuizând, în timp, sistemul cardiovascular.
  • Gera alterări în ritmul cardiac din cauza tensiunii emoționale și fizice.
  • Perturba calitatea somnului, ducând la oboseală și iritabilitate diurnă, factori ce pot crește riscul de boli de inimă pe termen lung.

Astfel, deși bruxismul nu provoacă direct afecțiuni cardiace, el poate fi un semnal al faptului că nivelul de stres al persoanei este ridicat, iar acest stres cronic reprezintă un factor de risc binecunoscut pentru sănătatea inimii.

  • Cum ajută bruxismul la descărcarea stresului?

Un aspect mai puțin cunoscut este că bruxismul poate fi și un mecanism de descărcare a tensiunii psihice. Când trecem prin perioade dificile, corpul nostru caută metode de a elibera tensiunea acumulată. Scrâșnirea dinților poate fi, în mod paradoxal, o „supapă” de eliberare a stresului acumulat. Totuși, acest mod de gestionare a emoțiilor nu este unul sănătos, deoarece poate dăuna sever structurii dentare și articulației temporo-mandibulare.

7. Opțiuni de tratament: Gutiere și alte soluții

7.1 Gutiere de noapte (occlusale)

O metodă frecvent recomandată pentru a preveni uzura dentară este purtarea gutierelor de protecție (numite și gutiere ocluzale). Aceste dispozitive, realizate de obicei dintr-un material plastic transparent, se montează pe dinții superiori sau inferiori și:

  1. Previn contactul direct între arcade, reducând frecarea și scrâșnirea.
  2. Disipă forțele excesive, protejând astfel smalțul și articulația temporo-mandibulară.
  3. Oferă confort în timpul somnului și reduc sau elimină durerile matinale de maxilar.

7.2 Abordare psihologică și managementul stresului

  • Terapie cognitiv-comportamentală: Poate ajuta la identificarea și gestionarea cauzelor psihologice ale bruxismului.
  • Exerciții de relaxare: Yoga, meditația și tehnicile de respirație pot reduce anxietatea și nivelul general de stres.
  • Mod de viață sănătos: Somn adecvat, exerciții fizice moderate, reducerea consumului de stimulente (cafea, alcool) și limitarea fumatului pot influența pozitiv frecvența episoadelor de bruxism.

7.3 Corecții dentare și reabilitare

În cazul malocluziilor sau atunci când dinții au fost deja puternic afectați:

  • Aparatul dentar (ortodontic) poate rearanja dinții și îmbunătăți ocluzia, reducând astfel scrâșnirea involuntară.
  • Tratamente protetice (coroane, fațete, onlay, inlay) sau implanturi dentare pot fi necesare dacă uzura a distrus mare parte din structura dentară.
  • Reabilitarea completă poate implica o combinație de proceduri protetice, chirurgicale și ortodontice, pentru a reda pacienților o mușcătură corectă și estetică optimă.

8. Ce faci dacă ai stat prea mult și s-au tocat dinții de tot?

Există situații în care pacienții ajung la medicul stomatolog după ani de bruxism netratat, cu smalțul grav afectat, fracturi dentare sau chiar pierderea unor dinți. În astfel de cazuri:

  1. Evaluare complexă: Se analizează starea dinților, a articulației temporo-mandibulare și a structurii osoase.
  2. Plan de tratament personalizat: Poate include reconstrucții protetice (fațete, coroane, punți), inserarea de implanturi dentare pentru spațiile edentate și reabilitare ortodontică, dacă este cazul.
  3. Protejarea noilor restaurări: După reabilitare, purtarea gutierelor rămâne esențială, pentru a preveni deteriorarea lucrărilor stomatologice.

Bruxismul este o afecțiune stomatologică frecventă, influențată atât de factori biologici, cât și de cei psihologici. Scrâșnirea dinților poate avea consecințe serioase asupra integrității dentare, sănătății maxilare și chiar asupra sănătății inimii, mai ales atunci când stresul cronic stă la baza problemei. Din fericire, există soluții eficiente, precum gutierele de noapte, managementul stresului și reabilitarea protetică atunci când dinții sunt deja afectați semnificativ.

Prin diagnostic și intervenție timpurie, plus un stil de viață echilibrat, bruxismul poate fi gestionat cu succes, astfel încât să îți protejezi nu doar zâmbetul, ci și sănătatea generală.

Leave a reply