Ce se ascunde sub obturatia din amalgam?

Sincer, de cele mai multe nu stim nici noi fara o radiografie insa de fiecare data suntem surprinsi cat rau au putut cauza substratului dentar.

Obturările din amalgam au fost, pentru mulți ani, soluția standard în tratamentul cariilor dentare. Rezistente și durabile, aceste plombe metalice au fost aplicate pe scară largă timp de decenii. Însă, odată cu evoluția medicinei dentare, a devenit tot mai evident faptul că ele nu doar că sunt inestetice, dar pot ascunde și probleme serioase sub suprafața aparent „sigilată”.

Pacienții ajung frecvent în cabinet cu întrebarea: „Dacă obturația mea veche din amalgam nu mă doare, trebuie să o schimb?” Răspunsul, în cele mai multe cazuri, este da, pentru că sub aceste plombe se pot dezvolta carii ascunse, numite carii secundare, care nu dau semne decât în stadii avansate.

Tipuri de carii dentare: primară și secundară

Caria primară este cea care afectează dintele sănătos, fără intervenții anterioare. Este vizibilă, uneori dureroasă și relativ ușor de depistat.

În schimb, caria secundară apare în jurul sau sub o obturație deja existentă. În special în cazul plombelor din amalgam, marginile pot deveni poroase în timp, permițând pătrunderea bacteriilor între dinte și material. Această carie este invizibilă cu ochiul liber, nu doare în fazele incipiente și poate distruge o mare parte din structură înainte să fie observată.

Ce spun studiile despre obturațiile din amalgam?

Studiile clinice recente arată că obturațiile vechi din amalgam au o adaptare ocluzală inferioară față de materialele compozite moderne. Pe măsură ce îmbătrânesc, se pot contracta sau dilata ușor, creând microfisuri invizibile, unde bacteriile se pot infiltra. În plus, amalgamul nu aderă de pereții dintelui – doar stă „împachetat” în cavitate – ceea ce îl face mai predispus la dezlipire marginală în timp.

De asemenea, modificările de temperatură din cavitatea bucală (rece/cald) duc la dilatări și contracții succesive, accentuând separarea dintre material și țesutul dentar.

Aceste fenomene creează condiții ideale pentru formarea de carii secundare, fără ca pacientul să resimtă neapărat durere – până când e prea târziu și dintele este deja grav compromis.

Cât de târziu este să o schimbăm?

Nu este niciodată „prea devreme” să previi. Însă, din păcate, poate deveni prea târziu dacă aștepți apariția durerii. În acel moment, caria poate fi deja extinsă către nerv, necesitând tratament endodontic sau chiar extracție.

De aceea, recomandăm evaluarea periodică a obturațiilor vechi prin control stomatologic și, la nevoie, radiografie dentară. Dacă există suspiciuni de infiltrare, schimbarea obturației este indicată imediat.

Cum se schimbă corect o obturație din amalgam?

Schimbarea unei plombe metalice nu este o simplă „înlocuire”, ci o procedură atent planificată, realizată în mai mulți pași:

  1. Izolarea profesională a câmpului de lucru – pentru a proteja pacientul de vapori metalici în timpul îndepărtării amalgamului
  2. Îndepărtarea atentă a obturației vechi, cu instrumente rotative și aspirare continuă
  3. Evaluarea cavității – se verifică prezența cariilor secundare și starea pereților dentari
  4. Curățarea completă a zonei afectate
  5. Reconstrucția dintelui cu materiale compozite moderne, adaptate estetic și funcțional
  6. Polizare fină și ajustare ocluzală, pentru o mușcătură corectă și confortabilă
  7. Fotopolimerizare și lustruire finală, pentru un aspect natural și o durabilitate crescută

De ce sunt obturațiile compozite o alegere mai bună?

Spre deosebire de amalgam, compozitul dentar aderă chimic de structura dintelui, sigilând cavitatea și împiedicând reintrarea bacteriilor. În plus:

  • Are o estetică superioară – se confundă cu dintele natural
  • Necesită îndepărtarea unui volum mai mic de țesut sănătos
  • Este biocompatibil și nu conține mercur
  • Se poate controla mai precis adaptarea marginală și ocluzală
  • Este ușor de reparat în viitor, dacă este necesar

Istoria obturațiilor din amalgam – de la tradiție la înlocuire modernă

  • Obturările din amalgam dentar au reprezentat timp de peste 150 de ani standardul în tratamentul cariilor dentare. Amalgamul, un aliaj compus în principal din mercur și alte metale precum argint, cupru și staniu, a fost folosit pe scară largă datorită durabilității sale și a costurilor reduse. Însă, de-a lungul timpului, medicina dentară a evoluat, iar plombele metalice au început să fie înlocuite de materiale compozite moderne, mai estetice și mai sigure din punct de vedere biologic.
  • Utilizarea amalgamului a început încă din anii 1800 în Franța și s-a răspândit rapid în Statele Unite și Europa. În anii 1900, era considerat „aurul negru” al stomatologiei – rezistent, ușor de aplicat și eficient pentru zonele cu presiune mare în masticație, în special în molari. În perioada postbelică, plombele din amalgam deveniseră aproape universale, fiind considerate soluția ideală pentru cariile profunde.
  • Totuși, începând cu anii ’80, tot mai mulți cercetători și clinicieni au început să pună sub semnul întrebării siguranța utilizării mercurului în cavitatea bucală. Deși cantitatea folosită este stabilizată în aliaj, există studii care arată că, în timp, materialul poate suferi microfisuri, se poate contracta sau coroda, iar sub el pot apărea carii secundare invizibile. În plus, aspectul inestetic al unei obturații metalice a început să conteze din ce în ce mai mult pentru pacienți.
  • Astăzi, în majoritatea clinicilor stomatologice moderne, obturările compozite au devenit standardul. Acestea nu doar că oferă o estetică superioară (se confundă cu culoarea dintelui), dar sunt și biocompatibile, aderente și minim invazive, necesitând o preparare mai redusă a dintelui față de amalgam. În plus, ele nu conțin metale grele și permit controlul mai precis al adaptării la țesutul dentar.
  • Chiar dacă obturațiile din amalgam nu sunt interzise, ele sunt tot mai rar folosite și, în unele țări europene, chiar restricționate pentru anumite categorii de pacienți (copii, gravide, persoane cu afecțiuni sistemice). În clinica noastră, evaluăm starea plombelor vechi și, atunci când este cazul, recomandăm înlocuirea lor cu materiale compozite moderne, pentru o igienă orală mai bună, prevenția cariilor secundare și un zâmbet mai natural.

Concluzia medicului

  • Obturările din amalgam au servit medicina dentară timp de decenii, dar odată cu progresul tehnologiei, este timpul să le înlocuim acolo unde prezintă risc. Înlocuirea lor nu este un capriciu estetic, ci o decizie medicală bazată pe prevenție și protejarea sănătății dentare pe termen lung.
  • Nu aștepta ca o carie ascunsă să devină o urgență. Programează un consult și lasă-ne să evaluăm împreună starea obturațiilor tale. Un zâmbet sănătos se menține cu grijă, nu cu așteptare.

Leave a reply