Cele mai creative mituri despre detartraj si un scurt istoric al evolutiei procedurii

Mituri despre detartraj – Ce este fals și cum stau lucrurile în realitate

Explicat de un medic stomatolog

În cabinet, una dintre cele mai întâlnite reacții ale pacienților când aud că le recomandăm un detartraj este o privire ușor îngrijorată, însoțită de întrebarea: „Dar nu-mi slăbește dinții?” Sau: „Nu mi se tocesc gingiile?”
Aceste întrebări sunt rezultatul unor mituri care circulă de ani de zile, transmise de la o persoană la alta, fără o bază științifică reală.

Ca medic stomatolog, simt că este esențial să clarific aceste nelămuriri. Detartrajul nu doar că nu dăunează, ci este unul dintre cele mai importante gesturi preventive pentru menținerea sănătății orale. Haideți să desființăm împreună cele mai frecvente mituri legate de detartraj.

❌ Mitul 1: „Detartrajul slăbește dinții”

Aceasta este, probabil, cea mai răspândită temere. Pacienții spun că, după ce fac un detartraj, simt dinții „mai mobili” sau „mai goi” în gură. Adevărul este exact opusul: nu detartrajul slăbește dinții, ci tartrul acumulat în jurul lor.

Tartrul este o placă bacteriană mineralizată, dură ca o piatră, care se depune pe suprafața dinților și subgingival. Cu cât rămâne mai mult acolo, cu atât împinge gingia în jos și distruge osul de susținere al dintelui. În timp, acest proces duce la parodontoză și la pierderea dinților. Când îndepărtăm tartrul prin detartraj, ceea ce simți este expunerea normală a suprafețelor dentare, nu un efect nociv.

❌ Mitul 2: „Gingiile sângerează după detartraj pentru că sunt rănite”

Sângerarea gingiilor nu este provocată de detartraj, ci este un simptom că ai nevoie urgentă de unul. O gingie sănătoasă nu sângerează la atingere sau la periaj. Dacă ai inflamație gingivală sau gingivită, orice atingere – fie de periuță, fie în timpul detartrajului – poate cauza sângerare.

După ce tartrul este îndepărtat, gingia poate sângera ușor încă 24-48 de ore, dar asta nu înseamnă că a fost „tăiată” sau „agresată”. Este un răspuns normal al țesutului inflamat, care va începe să se vindece imediat după procedură.

❌ Mitul 3: „Detartrajul deteriorează smalțul”

Această afirmație este complet falsă. Detartrajul se realizează cu ajutorul unui aparat cu ultrasunete care vibrează la frecvențe foarte înalte, dar nu acționează asupra smalțului, ci doar asupra tartrului, care este mai puțin aderent.

Smalțul dentar este mult mai dur decât depunerile, iar instrumentele moderne sunt calibrate să acționeze doar asupra tartrului. În plus, după detartraj se poate face o lustruire profesională, care netezește suprafața dintelui și o face mai rezistentă la acumularea plăcii bacteriene.

❌ Mitul 4: „E mai bine să nu faci detartraj prea des, că strică dinții”

Aceasta este o neînțelegere periculoasă. Frecvența recomandată a detartrajului este de două ori pe an, sau chiar mai des pentru pacienții cu parodontită sau cu predispoziție la tartru abundent.

Tartrul nu dispare prin periaj acasă și, odată format, poate fi îndepărtat doar profesional. Lăsat pe loc, se extinde subgingival și devine cauza principală a retracțiilor gingivale, mobilității dentare și pierderii osoase.

Prin urmare, detartrajul periodic este o metodă de prevenție, nu un risc. Este ca o curățare profesională a unui sistem delicat – dacă este făcută corect, menține integritatea și funcționalitatea.

✅ Ce este detartrajul și de ce este esențial?

Detartrajul este procedura prin care medicul stomatolog îndepărtează tartrul acumulat pe dinți și sub gingie, folosind un aparat cu ultrasunete sau instrumente manuale fine. Procedura este nedureroasă, rapidă și esențială pentru prevenirea afecțiunilor gingivale și parodontale.

Este o parte importantă a profilaxiei dentare și ar trebui privită nu ca un lux, ci ca o rutină de întreținere a sănătății orale – la fel cum mergem la control pentru tensiune sau la analize de sânge.

Prin detartraj, nu doar că prevenim problemele dentare, dar contribuim și la estetica zâmbetului – dinții devin mai curați, respirația mai proaspătă, iar gingiile mai sănătoase.

Istoria detartrajului dentar – de la instrumente rudimentare la tratamente moderne și eficiente

Detartrajul este astăzi o procedură de rutină, rapidă și nedureroasă, pe care o recomandăm pacienților o dată la șase luni. Dar lucrurile nu au stat mereu așa. În spatele acestui gest simplu, care are un rol major în prevenția afecțiunilor gingivale și parodontale, stă o istorie lungă, care reflectă evoluția stomatologiei ca știință și grijă față de sănătatea orală.

🔙 Când a apărut detartrajul dentar?

Primele forme de igienă orală și îndepărtare a depunerilor dentare datează din Antichitate. Egiptenii, grecii și romanii foloseau unelte rudimentare din metal sau os pentru a curăța suprafețele dentare. Se considera deja, încă de atunci, că un zâmbet curat reflectă sănătatea generală.

Termenul modern de „detartraj” apare însă mult mai târziu, odată cu dezvoltarea stomatologiei ca specialitate medicală. Începând cu secolul al XIX-lea, medicii dentiști foloseau instru­mente manuale de raclare – cârlige, chiurete și dălți fine – pentru a îndepărta tartrul de pe dinți.

Deși eficace, aceste metode erau dificile, solicitante și adesea incomode pentru pacient, necesitând multă îndemânare și timp. Evoluția reală a detartrajului a început în a doua jumătate a secolului XX, odată cu apariția aparatelor cu ultrasunete, care au revoluționat complet această procedură.

⚙️ Cum a evoluat detartrajul?

Detartrajul a trecut de la un proces fizic, greoi și deseori neplăcut, la o procedură automatizată, rapidă și blândă, grație tehnologiei cu ultrasunete.

Aparatul de detartraj cu ultrasunete, introdus pe scară largă în stomatologie începând cu anii ’60-’70, funcționează prin vibrații de mare frecvență care dezlipesc tartrul de pe dinți fără a afecta smalțul. Astăzi, aceste dispozitive sunt standard în toate cabinetele moderne.

În completarea detartrajului, se folosesc și metode auxiliare precum air-flow-ul (jet de apă și bicarbonat) și perii de lustruire, care curăță petele și netezesc suprafața dentară, prevenind depunerea ulterioară a plăcii bacteriene.

🧪 Ce este tartrul dentar și de ce este periculos?

Tartrul este o depunere dură, mineralizată, care se formează din placa bacteriană acumulată pe dinți, în contact cu mineralele din salivă.

Inițial, placa bacteriană este moale și poate fi îndepărtată prin periaj. Însă, dacă nu este curățată corespunzător, se întărește în câteva zile și se transformă în tartru, care nu mai poate fi îndepărtat decât profesional, în cabinet.

Tartrul este un factor major de risc pentru:

  • gingivită (inflamația gingiei)
  • parodontită (boala care distruge osul din jurul dinților)
  • respirație urât mirositoare
  • retragerea gingiilor și mobilitatea dentară

Odată format, tartrul se extinde și sub gingie, unde este invizibil cu ochiul liber și extrem de periculos dacă nu este tratat la timp.

✅ Beneficiile detartrajului periodic

Detartrajul nu este doar o procedură estetică – este o măsură de prevenție medicală esențială. Iată de ce este important să îl faci regulat:

  • Îndepărtează tartrul supragingival și subgingival, inabordabil prin periaj obișnuit
  • Reduce semnificativ riscul de inflamații gingivale și pierdere osoasă
  • Îmbunătățește respirația și aspectul dinților
  • Ajută la menținerea sănătății dinților pe termen lung
  • Permite medicului să detecteze din timp alte probleme orale

Ideal este să faci un detartraj profesional la fiecare 6 luni, sau mai des dacă ai probleme gingivale sau predispoziție la formarea de tartru.

Leave a reply